Anul 2022 a adus o serie de schimbări importante pentru sectorul financiar-bancar din România. Prima temă pe care o vom aborda va fi problematica inflației și modul în care mediul bancar din România, în frunte cu BNR, au ales să reacționeze în fața acestei provocări. De asemenea, vom trece în revistă noile facilități acordate supraviețuitorilor de cancer, efectele OUG 16/2022 asupra sectorului bancar, prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, încheind cu publicarea în Jurnalul Oficial al UE a pachetul legislativ privind reziliența operațională digitală a sectorului financiar (DORA).
Reacția BNR la evoluția inflației în 2022
În contextul în care rolul principal al BNR este acela de a asigura și menține stabilitatea prețurilor, principalul instrument disponibil folosit împotriva creșterilor galopante a prețurilor a fost creșterea ratei dobânzii de politica monetară pe întreg parcursul anului.
La începutul lunii ianuarie 2022, invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina încă nu fusese declanșată, iar rata dobânzii de politică monetară se afla la nivelul de 1,75% pe an.
Chiar și așa, criza energetică se prefigura încă din a doua jumătate a anului 2021, iar inflația se afla deja la peste 8%, ceea ce a dus, în cadrul primei ședințe din ianuarie 2022 a Consiliului de administraţie BNR, la majorarea ratei dobânzii de politica monetară la 2% pe an.
Cu aproximativ două săptămâni înaintea declanșării invaziei din Ucraina, în 10 februarie 2022, a avut cea de-a doua creștere a ratei dobânzii de politica monetară, de această dată de la 2% la 2.5%, într-un efort al BNR de a ține sub control presiunea tot mai mare a inflației. Acest trend a continuat pe parcursul întregului an, fiind înregistrate un total de 8 creșteri succesive ale ratei dobânzii de politica monetară, ajungându-se la un record de 6.75% în ultima ședință a Consiliului de administraţie BNR din noiembrie, când inflația deja atinsese pragul de 16.8%.
Astfel, dacă până în urmă cu un an dobânzile se aflau la niveluri scăzute, anul 2022 a adus, atât pe plan național dar și European, o creștere agresivă a dobânzilor și a pus capăt unei perioade de câțiva ani caracterizată prin împrumuturi la dobânzi mici.
Credite bancare pentru supraviețuitorii cancerului
Anul 2022 a adus însă și o serie de măsuri care au vizat acordarea unor înlesniri pentru actualii sau viitorii clienți ai sectorului financiar-bancar din România.
Astfel, în premieră, a fost facilitat accesului supraviețuitorilor de cancer la asigurări și credite bancare. Cadrul legal a fost asigurat prin adoptarea Legii 200/2022, unde este stipulat că suraviețuitorii de cancer au dreptul a nu le furniza distribuitorilor de asigurări documentele care vizează afecțiunea oncologică, dacă a trecut un termen de 7 ani de la data încheierii protocolului oncologic, cât și obligația distribuitorilor de asigurări de a înscrie acest drept.
O altă măsură care s-a înscris în acest context a fost adoptarea OUG 90/2022, care are în vedere crearea unor facilități privind obligațiile de plată a ratelor și dobânzilor scadente aferente împrumuturilor acordate debitorilor persoane fizice și juridice, traduse în principal prin și posibilitatea amânării plăţii ratelor pe baza solicitării adresate de debitor către creditor pe o perioadă limitată de până la 9 luni.
În aceeași logică a venit și Ordinul ANPC 450/2022, potrivit căruia prestatorii de servicii financiar bancare și nebancare (precum și casele de amanet) au obligația să furnizeze consumatorului informații și privire la formele procedurii de insolventa a persoanelor fizice, cât și posibilitatea consumatorului de a se adresa voluntar Direcției de Insolvență a Persoanelor Fizice din cadrul ANPC pentru consiliere si pentru depunerea dosarului de insolvență.
Efecte ale OUG 16/2022 asupra domeniului bancar
Vara trecută a adus în prim plan celebra OG 16/2022 (actuala Lege 370/2022), act normativ care a adus un set de modificări care și-au făcut simțită prezența și în cadrul sectorului bancar.
Astfel, clienții care înregistrează din depozite bancare câștiguri mai mari de 6 salarii minime sunt nevoiți să plătească contribuția la sănătate. Practic, va fi nevoie ca pe lângă plata impozitul pe venit să fie plătiți și cei 10% aferenți CASS.
Totodată, actul normativ mai precizează obligația achiziționării unui terminal POS (sau alte soluții care să accepte plata electronica) pentru firmele care realizează încasări în numerar mai mari de 50.000 lei pe an.
În cazul în care în următorii doi ani nu este înregistrată de către comerciant o depășire a pragului stabilit, acesta poate opta pentru plata exclusiv cash sau continuarea plăților realizate prin mijloace electronice.
Prevenirea și combaterea spălării banilor
Prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului a fost o altă temă importantă pentru domeniul financiar-bancar. Regulament ASF 18/2022 aduce clarificări atât practicilor ASF în materie de supraveghere, cât și entităților reglementate în procesele de identificare a factorilor de risc și evaluare a riscurilor în ceea ce privește spălarea banilor și finanțarea terorismului.
Printre măsurile adoptate, amintim micșorarea intervalului de timp în care entitățile reglementate trebuie să efectueze evaluarea riscurilor, actualizarea evaluărilor de risc și a politicilor, normelor interne, mecanismelor şi procedurile de administrare a riscurilor de la 2 ani la 1 an.
De asemenea, mai regăsim detalii privind stabilirea cadrului de guvernanță în acest sens, reguli privind formarea profesională a angajaților entităților reglementate, cât și detalierea cerințelor de desfășurare a relațiilor de afaceri și a tranzacțiilor ocazionale la distanţă.
La acesta se adaugă Regulamentul BNR 11/2022, act normativ care prezintă principalele aspecte legate de instituțiile de plată care funcționează pe baza autorizației emise de BNR, la care se adaugă și sucursalele și agențiile acestora din alte state membre.
De asemenea, sunt incluse noțiuni privind furnizorii specializați în servicii de informare cu privire la conturi și serviciile de plată exceptate și notificate.
Nu în ultimul rând, OUG 123/2022 elimină excepția pentru regiile autonome, companiile și societățile naționale și societățile deținute integral sau majoritar de stat de la obligația de a depune declarația privind beneficiarul real. Prin acest proiect de lege, entităţile enumerate mai sus sunt obligate să depună la înmatriculare și ori de câte ori intervine o modificare, o declarație privind beneficiarul real al persoanei juridice, în vederea înregistrării în Registrul beneficiarilor reali al societăților.
Măsuri suplimentare pentru întărirea eficacității supravegherii financiare
La nivel European amintim că a fost publicat în Jurnalul Oficial al UE pachetul legislativ privind reziliența operațională digitală a sectorului financiar (DORA). Astfel, Directiva (UE) 2022/2556 se concentrează pe managementul sistemelor și instrumentelor TIC al entităților financiare, continuitatea și regularitatea în performanța serviciilor și activităților de investiții, reziliența și capacitatea necesară a sistemelor de tranzacționare, cât și regulile privind autorizarea și notificarea incidentelor.
Totodată,Regulamentul (UE) 2554/2022 oferă un cadru detaliat privind reziliența operațională digitală pentru entitățile financiare din UE și creează un mecanism consistent de raportare a incidentelor, cu scopul de a întări eficacitatea supravegherii pentru aceste entități financiare. Pachetul legislativ european a intrat în vigoare la 16 ianuarie 2023 și se va aplica începând cu 17 ianuarie 2025.
