Articol scris de Eusebiu Stamate, Senior Public Policy Analyst @Issue Monitoring
Introducere
România se află în fața unui moment electoral decisiv în 2025, care va influența nu doar direcția politică a țării, ci și modul în care se vor aborda tranziția energetică, protecția mediului și relația cu Uniunea Europeană. Într-un context în care provocările climatice și energetice devin tot mai urgente, votul din 18 mai va seta tonul pentru anii următori.
Tranziția energetică în România: între oportunitate și blocaj
Sectorul energetic românesc se confruntă cu multiple provocări: modernizarea infrastructurii electrice, creșterea ponderii energiei regenerabile, dezvoltarea responsabilă a proiectelor de gaze offshore și închiderea treptată a exploatărilor de cărbune, protejând în același timp comunitățile afectate.
Toate aceste direcții trebuie să fie aliniate cu obiectivele Pactului Verde European și ale programului Fit for 55. Deși tranziția nu este lipsită de dificultăți – cum ar fi recalificarea forței de muncă sau dependența regională de industriile tradiționale – oprirea acestui proces ar aduce instabilitate pe termen lung.
România are nevoie de un parcurs echilibrat și echitabil, construit prin dialog cu actorii afectați.
Viziuni opuse: ce propun candidații pentru sectorul energetic
George Simion și revenirea la combustibili fosili
George Simion propune o viziune naționalistă, ancorată în politici extractive și control de stat. Platforma AUR susține redeschiderea minelor de cărbune și uraniu, extinderea producției de combustibili fosili și o consolidare a proprietății de stat în sectorul energetic. Energia regenerabilă este menționată doar în termeni de analiză cost-beneficiu, fără un angajament real pentru integrarea sa.
Mai mult, voci din cercul AUR au negat schimbările climatice, au atacat proiectele eoliene și solare și au cerut eliminarea sistemului de garanție-returnare. Retorica este adesea anti-științifică, iar abordarea generală respinge complet obiectivele climatice pe termen lung.
Nicușor Dan și investițiile strategice în energie
În contrast, Nicușor Dan susține ideea unei companii energetice naționale care să atragă investiții și să asigure securitatea energetică. Deși platforma sa nu oferă detalii tehnice extinse, abordarea este strategică și deschisă dialogului, permițând dezvoltarea unui sistem energetic rezilient, integrat în piața europeană și adaptat tranziției verzi.
Protecția mediului și instituțiile de control
România se confruntă cu probleme persistente de mediu: defrișări ilegale, poluare urbană, calitatea scăzută a apei și gestionarea ineficientă a deșeurilor. Acestea nu pot fi rezolvate fără instituții stabile și mecanisme puternice de control.
Nicușor Dan propune reformarea Gărzii de Mediu, profesionalizarea inspecțiilor și întărirea cadrului legal pentru combaterea infracțiunilor de mediu. Platforma include, de asemenea, planificare urbană sustenabilă și promovarea economiei circulare.
În schimb, discursul politic al lui George Simion tratează standardele de mediu ca pe o impunere externă, iar supravegherea ca pe o birocrație inutilă. O astfel de abordare riscă să politizeze deciziile tehnice și să slăbească aplicarea legii, punând în pericol progresele obținute în ultimii ani.
Dimensiunea europeană: cum va influența România politica de mediu a UE?
România va fi implicată în procese esențiale la nivelul Uniunii Europene: revizuirea Planului Național Integrat Energie-Mediu, reformarea pieței de electricitate și contribuția la definirea obiectivelor climatice pentru 2040. Pentru a avea un cuvânt de spus în aceste negocieri, țara are nevoie de coerență, credibilitate și o prezență activă la Bruxelles.
Un președinte care subminează principiile politicii climatice europene riscă să izoleze România și să compromită accesul la finanțări esențiale, cum ar fi Fondul pentru Tranziție Justă sau Fondul de Modernizare. Acest lucru ar slăbi economia și capacitatea țării de a influența deciziile europene.
Platforma lui Nicușor Dan este orientată spre cooperare, reformă instituțională și responsabilitate comună – elemente cheie pentru ca România să beneficieze de transformarea verde a Europei.
Concluzie: leadership, competență și alegerea unui parcurs sustenabil în energie
Alegerile din 18 mai nu vor decide fiecare politică, dar vor influența decisiv direcția în care România va merge în ceea ce privește energia, mediul și poziția sa europeană.
Într-un context global în care performanța climatică, reziliența energetică și încrederea publică sunt esențiale pentru competitivitate, România are nevoie de lideri care înțeleg mizele, respectă expertiza și pot gestiona complexitatea fără lozinci populiste.
Rămâne de văzut dacă țara va continua să construiască un viitor sustenabil și credibil – sau va alege să se retragă de pe acest drum.
Până vom afla în ce direcție ne îndreptăm, Keep calm and Issue Monitoring ON! (Înregistrează-te pentru demo gratuit aici!)
