Articol scris de Cezar Petrescu, Senior Public Policy Analyst @Issue Monitoring
Ordinea economică globală actuală, construită pe principiile comerțului liber și modelată chiar de Statele Unite la finalul celui de-al Doilea Război Mondial, pare să fi ajuns la capăt de drum. Realegerea lui Donald Trump pentru un al doilea mandat de președinte a adus schimbări majore atât în politica internă, cât și în cea externă a SUA, cu consecințe la nivel global.
Pe plan intern, noua administrație a făcut schimbări în structura guvernului federal, înlocuind conducerea anterioară a unor instituții-cheie cu persoane a căror trăsătură principală este loialitatea față de Trump. În plan extern, administrația prezidențială adoptă o formă de diplomație tranzacțională, înlocuind abordarea anterioară – bazată pe valori precum binele comun, comerțul liber și un sistem internațional bazat pe reguli – cu una nouă, centrată exclusiv pe profitul rezultat din relațiile cu alte state.
Va aduce această abordare prosperitate și progres pe termen mediu și lung? Sau este, de fapt, cântecul de lebădă al ordinii liberale și al Pax Americana?
Trump, taxe și tranzacții: O nouă diplomatie bazată pe profit
Într-o mișcare care a șocat comunitatea internațională, președintele SUA a anunțat reintroducerea masivă a taxelor vamale pentru importuri-cheie din China și UE.
Noua doctrină economică a Americii nu mai este bazată pe reguli și valori comune. A fost înlocuită cu o abordare tranzacțională, în care relațiile externe sunt tratate ca niște negocieri de afaceri, în care profitul imediat contează mai mult decât stabilitatea globală.
Tarifele vamale: protecție sau frână economică?
În teorie, taxele vamale pot proteja sectoare economice naționale aflate în stadii incipiente de dezvoltare sau considerate strategice pentru creșterea generală a unei țări. De exemplu, dacă un stat consideră că industria auto este esențială pentru economia sa, poate impune taxe de import pentru mașinile străine, crescând artificial prețul acestora și încurajând consumatorii să aleagă varianta locală, mai ieftină.
Dar aici nu vorbim doar despre mașini sau pepeni. Vorbim despre o gamă extrem de complexă de produse.
Totuși, Trump pare să ignore efectele acestor tarife asupra consumatorilor americani:
- creșterea inflației,
- scumpirea produselor,
- blocarea lanțurilor de aprovizionare,
- creșterea șomajului în sectoarele dependente de importuri ieftine.
Pe de altă parte, există și un potențial beneficiu – cel puțin din perspectiva SUA: companiile de producție care și-au mutat centrele în Asia ar putea reveni în America. Asta ar genera locuri de muncă, ceea ce, teoretic, ar putea duce la o „renaștere” industrială americană. Dar chiar și acest scenariu are limite, mai ales dacă luăm în calcul salariile mai mari ale muncitorilor americani (comparativ cu cele din China) și faptul că politica actuală anti-imigrație nu rezolvă lipsa forței de muncă. Ba mai mult, revoluția tehnologică ar putea împinge aceste locuri de muncă spre automatizare, roboți și AI – iar întrebarea este: „Ce facem cu oamenii rămași fără slujbe?”
Răspunsul altor țări: o mișcare rațională?
Cel mai probabil, majoritatea statelor vor încerca să negocieze individual cu Trump, sperând ca acesta să reducă din taxe. În același timp, Trump anunță cu dispreț că liderii lumii „stau la coadă la Casa Albă”, cerșind îndurare și spunând „vă rog, domnule, fac orice” – un discurs care nu are nimic de-a face cu diplomația sau respectul reciproc între state.
Această atitudine va genera, fără îndoială, răspunsuri pe măsură. China, spre exemplu, a fost lovită de tarife de 104% și a reacționat imediat, impunând taxe de 84% pe importurile din SUA. În același timp, Uniunea Europeană a aprobat un prim val de taxe de 25% pe produsele americane – un semnal clar că suntem pe un drum periculos, în care liderii politici sunt forțați să adopte măsuri de protecționism agresiv. Toate acestea susțin ideea că ordinea economică mondială pe care o știam s-a destrămat.
🕓 Actualizare: La doar câteva ore după ce a fost scris acest articol, Trump a anunțat o amânare de 90 de zile pentru implementarea tarifelor propuse. În această perioadă de „grație”, se va aplica o taxă redusă de 10%, decizie pe care Trump o justifică prin apelurile „a peste 75 de țări care cer o soluție negociată.” În același timp, el a declarat că SUA va ridica taxele pe importurile din China la 125%, ceea ce confirmă cât de imprevizibil poate fi liderul american – decizii care afectează direct comportamentul piețelor și stabilitatea economică globală.
SUA joacă pe ideea deficitului comercial
Trump mizează pe ideea că SUA are un deficit comercial cu partenerii săi și că tarifele reciproce i-ar dezavantaja pe exportatori. Teoria este că toate țările care produc și exportă în SUA vor rămâne cu marfa nevândută. Iar SUA, prin negocieri bilaterale, va avea avantaj.
Dar ce se întâmplă dacă UE, Marea Britanie, Canada sau China pun presiune pe SUA și își reorganizează piețele astfel încât să izoleze America? S-ar putea ca SUA să rămână singură într-o lume globalizată care merge mai departe… fără ea.
Mai e loc pentru tarife într-o lume globalizată?
Impunerea de tarife într-o economie globalizată nu pare a mai fi o soluție viabilă. Dimpotrivă – riscă să încetinească economia mondială, să provoace o nouă recesiune de proporții și să agraveze sărăcirea populației. Asemenea anilor 1930, oamenii simpli, afectați de crize, ar putea cădea din nou în brațele liderilor extremiști. Iar dovezile arată că administrația Trump a încurajat exact acest tip de discurs în Europa – inclusiv în România, în timpul ultimelor alegeri.
Concluzii
Indiferent de abordare, cetățenii obișnuiți și întreprinderile mici și mijlocii vor fi cei mai afectați. Imaginea internațională a SUA va avea de suferit – un lucru de care rivalii săi, în special China, dar și competitorii tradiționali, vor profita.
Un război comercial reciproc riscă să arunce piețele internaționale în haos. Schimburile comerciale globale ar putea înregistra scăderi fără precedent – iar criza economică din perioada pandemiei ar putea părea „o joacă de copii” prin comparație.
Comerțul liber a fost baza prosperității globale din ultimele decenii. O revenire la protecționism ar putea însemna un pas înapoi major pentru omenire.
Astăzi asistăm la un moment istoric: trecerea de la o ordine internațională liberală la una dominată de forță și putere brută. Un sistem anarhic în care regulile sunt ignorate, în care se normalizează războaiele de cucerire (vezi exemplul Rusiei în Ucraina), iar instituțiile internaționale (ONU, WTO) își pierd relevanța.
Un posibil viitor post-capitalist, anarhic, condus de frică, manipulare și dezinformare. O lume orwelliană în care libertățile individuale sunt tot mai mult puse sub semnul întrebării de către state și corporații.
Pregătește-te pentru imprevizibil
Schimbările din politica comercială americană sunt doar vârful icebergului. Urmează ani în care regulile vechi nu mai funcționează, iar reacția rapidă la noile tendințe va face diferența între companiile care supraviețuiesc și cele care conduc piața.
📥 Salvează timp, evită stresul și fii primul care află ce urmează!
Keep calm and Issue Monitoring ON! Solicită un demo GRATUIT pe platforma Issue Monitoring!
